După o creștere de 6,9% în anul 2017, se estimează că economia României și-a încetinit ritmul. Consumul privat a avut în continuare cea mai mare contribuție la creșterea economică din 2017 și 2018, dat fiind faptul că puterea de cumpărare a crescut ca urmare a reducerii TVA și a impozitului pe venit, precum și a creșterii salariilor din sectorul public. Investițiile au avut o contribuție modestă la creștere, determinată în principal de creșterea plăților de fonduri UE și de investițiile private care au crescut după perioada de criză economică.
Sursa: Conturi naționale, Banca Națională a României
Exporturile nete au continuat să aibă un aport negativ la creșterea economică. Creșterea consumului a stimulat importurile, în timp ce creșterea exporturilor a avut un ritm mai lent , în ciuda condițiilor favorabile privind cererea din Uniunea Europeană (UE) din ultimii doi ani. Din totalul exporturilor românești, 75% merg către țările din UE, România fiind astfel, dependentă de cererea din Europa.
Sursa: Banca Națională a României
Determinată de contractarea pieței forței de muncă și creșterea consumului gospodăriilor, inflația a atins cel mai înalt nivel din ultimii 5 ani, de 5,4% în luna iunie 2018, cu mult peste ținta superioară de 3,5% a Băncii Naționale a României (BNR). În consecință, BNR a început să înăsprească politica monetară, mărind rata dobânzii de politică monetară de trei ori în anul 2018, de la 1,75% până la 2,50%. Drept rezultat, inflația a scăzut treptat până la 3,3% în decembrie 2018.
Ca urmare a declinului semnificativ de la jumătatea anului 2012, prima de risc a României, măsurată prin credit default swaps (CDS) s-a stabilizat la puțin peste 100bps din 2015 . Cu toate că se află într-o ușoară creștere de la începutul anului 2018, ca urmare a restrângerii lichidității globale, nivelurile CDS ale României au rămas stabile în comparație cu cele din regiune. În același timp, scăderea primei de risc a țării a contribuit la susținerea stabilității monedei.
Sursa: Bloomberg
Piața de capital românească a avut o performanță satisfăcătoare începând cu anul 2012, cu rezultate bune raportate la vecinii din regiune. Indicele bursier al României a beneficiat parțial de rate ale dobânzii care au atins un minim istoric și de fluxuri suplimentare din piețele europene. Acestea au fost rezultatul măsurilor monetare de stimulare a economiei realizate de Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, indicele BET al Bursei de Valori București (BVB) a căzut cu aproximativ 15% în luna decembrie, după anunțul Guvernului privind măsurile controversate din Ordonanța de Urgență 114 (OUG 114) precum impozitarea activelor bancare și modificările aduse sistemului de pensii private.
Dezechilibrele externe cresc, dar momentan sunt modeste. Deteriorarea balanței comerciale a condus la creșterea deficitului de cont curent la peste 4% din PIB la sfârșitul anului 2018. Datoria externă s-a stabilizat în jurul a 60% din PIB în ultimii doi ani, încheindu-și traiectoria descendentă din 2012.
Sursa: Banca Națională a României
Ca rezultat al deteriorării poziției externe, deficitul de cont curent nu mai este acoperit integral de fluxurile Investițiilor Străine Directe (ISD), așa cum a fost cazul până la jumătatea anului 2017. Cu toate că fluxurile ISD au fost solide în ultimii doi ani, finanțarea deficitului de cont curent a început să depindă mai mult de fluxurile de portofoliu, care sunt de obicei mai volatile decât ISD și predispuse la modificările percepțiilor de pe piața mondială.
Sectorul bancar a rămas bine capitalizat, cu o rată de solvabilitate de aproximativ 19,7% în decembrie 2018. Începând cu anul 2008, băncile au crescut progresiv finanțarea din depozitele locale și au redus treptat dependența de datoria externă. Raportul dintre credite și depozite a scăzut de la peste 120% în 2012 la 74% în ultimul trimestru din 2018. De asemenea, s-a îmbunătățit calitatea activelor, băncile continuând să soluționeze creditele neperformante (NPL). Atât vânzările de NPL, cât și creșterea puternică a creditelor a determinat scăderea ratei NPL la5% în decembrie 2018, de la o valoare record de 22% la sfârșitul anului 2013.
România a corectat cu succes dezechilibrele care au apărut după începutul crizei financiare globale din 2008, ceea ce a condus la reducerea deficitului fiscal până la sub 2% din PIB în anul 2015. Cu toate acestea, Guvernul a relaxat considerabil politicile fiscale începând cu anul 2016, efectuând o serie de reduceri de impozite și creșteri salariale. TVA-ul a fost redus progresiv de la 24% la 19%, iar impozitul pe venit și contribuția la asigurări sociale pentru persoane fizice au fost reduse la rândul lor. Între timp, salariile din sectorul public au crescut substanțial ca urmare a adoptării legii privind salarizarea unitară în sectorul public în 2017. Aceste măsuri au crescut deficitul bugetar la aproape 3% din PIB în ultimii trei ani, aducând Guvernul aproape de încălcarea țintei de deficit bugetar a UE.
Sursa: FMI, Ministerul Finanțelor Publice
Sursa: FMI, Ministerul Finanțelor Publice
Datoria publică rămâne la un nivel moderat raportat la situația din regiune, menținându-se la aproximativ 35% din PIB la sfârșitul anului 2017. În ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani, aproape jumătate din datorie este încă expusă riscului cursului de schimb. Cu toate acestea, structura scadenței datoriei publice s-a îmbunătățit recent, parțial datorită condițiilor de lichiditate globale favorabile, aproximativ 84% din totalul stocului datoriei având o scadență mai mare de un an.
După o scădere a ratei dobânzii de politică monetară la un minim istoric de 1,75%, în luna mai 2015, BNR a înăsprit politica monetară, ca reacție la creșterea inflației din anul 2018, mărind rata dobânzii la 2,50%. Creșterea ratei dobânzii de politică monetară a fost precedată de creșterea dobânzilor, ROBOR la 3 luni crescând cu peste 2% între jumătatea anului 2017 și sfârșitul anului 2018. Având în vedere presiunea inflaționistă continuă și înăsprirea politicii monetare din SUA sunt posibile și alte creșteri ale dobânzii de politică monetară.
FIC se așteaptă ca creșterea PIB-ului să se tempereze în perioada următoare . Prognoza de creștere este estimată la 3,2% pentru anul 2019, din cauza diminuării măsurilor de stimulare a economiei și a politicii monetare mai stricte, deși creșterea va continua să fie susținută de investiții din fonduri UE. Riscurile macroeconomice, precum adâncirea deficitului actual de forță de muncă, prelungirea slăbiciunii zonei euro, schimbări privind percepția investitorilor globali și incertitudinile legate de politicile și reformele interne, pot încetini creșterea pe termen scurt.
Pe termen lung, faptul că România are o economie diversificată, o dimensiune mare a pieței și o țintă de a converge cu statele din UE (PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat PPC, este 60% din media UE) ar trebui să permită susținerea unor rate de creștere de aproximativ 4%, cu condiția efectuării unor reforme structurale suplimentare.
România trebuie să continue să îmbunătățească mediul de afaceri și să îl facă mai atractiv pentru investitori. În raportul Doing Business 2019 al Băncii Mondiale, România s-a clasat pe locul 52 din 190 de țări, înregistrând astfel o scădere cu șapte locuri față de anul anterior. Declinul performanței se datorează, într-o anumită măsură, introducerii unor noi reglementări privind TVA, ceea ce îngreunează deschiderea unei afaceri. De asemenea, România înregistrează un punctaj scăzut în ceea ce privește obținerea autorizațiilor de construcție și conectarea la sistemul de livrare al energiei electrice. Cu toate acestea, între țările analizate, România are cele mai bune rezultate în ceea ce privește comerțul transfrontalier.
Conform raportului CE privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), publicat în noiembrie 2018, modificările judiciare din ultimul an au fost inconsistente, în ciuda anumitor măsuri pozitive întreprinse în implementarea recomandărilor CE. Presiunea exercitată asupra Direcției Naționale Anticorupție și modificările aduse mai multor legi din domeniul justiției privind numirile și revocările în instituții judiciare au determinat îngrijorarea CE.
Priorități pentru îmbunătățirea mediului de afaceri:
Deficitului de forță de muncă necesită soluții pe termen lung. . Îmbătrânirea populației, împreună cu emigrarea forței de muncă și calificările inadecvate, fac din ce în ce mai dificilă acoperirea cerii de forță de muncă pentru angajatori. În același timp, participarea pe piața forței de muncă este în continuare problematică pentru femei, persoane în vârstă, tineri sau persoane din zonele rurale. Politicile active privind piața forței de muncă ar putea contribui la rezolvarea problemei participării reduse a forței de muncă și la îmbunătățirea accesului companiilor la forța de muncă, iar extinderea oportunităților de formare și îmbunătățirea sistemului educațional ar asigura o concordanță mai bună între competențele oferite de forța de muncă și cele solicitate de firme.